Sour sweet memories

Ştii, zilele alea când te apuci de o curăţenie frenetică şi ajungi să savurezi un soi de fericire rară... Când prin colţuri de sertare şi unghere întunecate ale dulapurilor dai peste lucruri de care uitaseşi total. Un colţ de hârtie cu versurile unui refren auzit întâia oară. O felicitare semnată de colegii de serviciu. Un portofel în ultimul hal de uzat. Un număr de telefon notat pe un şerveţel mototolit. Bricheta unui om care chiar s-a lăsat de fumat. Bijuterii pe care le scoţi din cutie, le probezi, le zâmbeşti sincer oamenilor care ţi le-au dăruit şi le aşezi la loc. Un mărţişor dintr-o adolescenţă parcă prea demult apusă. Fotografii rătăcite de albumele lor. Taloane de garanţie la obiecte pe care nu le mai ai de-o bună bucată de vreme. Integrame completate într-un tren anume. Fâşii din ziare, timbre nefolosite, ambalaje de bomboane, adrese fără adrisanţi. Frânturi ale unor momente care s-au strecurat cumva până în prezent. Pentru că nu le-ai aruncat atunci când îţi păreau nefolositoare şi, clar, de-acum nici n-ai să le mai arunci vreodată.