end. ză end

marți, 13 august 2013
de parcă ai avea cancer. eşti pe moarte. ai 93 de dorinţe valabile. mici. sau 24. mari. oamenii îţi răspund la telefon/ sms-uri/ chat-uri cu viteza fulgerului. nu cumva să se simtă vinovaţi dacă plângi sau dacă te sinucizi. nu cumva să se ia. singurătatea. nu cancerul

de parcă abia te-ai fi vindecat. şi-ţi vine să fii puţin trist, puţin melancolic, doar pentru că ai suferit. înainte. şi-ţi vine să te urci pe vârful degetelor de la picioare şi să urli că eşti întreg, sănătos şi plin de gânduri bune. de dor de ducă. de dor de orice altceva decât ce-ar fi fost

de parcă eşti stângaci deodată. abia înveţi să gândeşti doar pentru unul. să prăjeşti cartofi în tigaia mică. să ai toată berea doar pentru tine. să-ţi pui numai hainele tale la spălat. să-ţi aminteşti de tine care-ai fi fost înainte să... 

de parcă undeva, între 13 şi 14, îţi pare rău de totul şi nimic. ca şi cum ai fi râs la o glumă proastă. fără să o înţelegi

de parcă e ultima dată când mai scriu despre tine, sub orice formă, culoare sau plâns. te trimit acolo unde frustrările îşi capătă nuanţă, nemulţumirile se mântuiesc iar bazaconiile prind viaţă. du-te... şi să nu-mi mai apari niciodată!