Plăcintă cu
spanac, paste cu varză, ardei umpluţi cu brânză, fish fingers, mâncare de linte
cu orez, cartofi umpluţi la cuptor, seminţe de in şi susan, migdale, salată de
sfeclă, orez integral cu broccoli, conopidă pane, murături, zacuscă... şi-ar
mai fi.
De când nu mai am
în frigider vreun salam cu care să-mi încropesc rapid un sandwich, foamea a
căpătat noi dimensiuni. Mă trezesc în piaţă salivând după vinete, ardei, ceapă
verde, ridichi... Îmi formulez rapid în minte meniul pe câteva zile, cât să-mi
potolesc poftele vegetale amestecate cu brânzeturi şi ouă. Şi dau search pe
google ori de câte ori fac cunoştinţă cu o legumă pe care o ştiam doar din
basme.Primul an fără carne s-a dus aşa, ca un trosnit din degete. Ca un episod în care abia uiţi ce gust au animalele şi abia înveţi, sau îţi aminteşti, ce gust au crudităţile. Urmează pastele cu vinete şi încă un infinit de reţete despre care o să citesc între două sesiuni de salate rumegate pe-nserat.
|
nu ma mai saturam de fish fingers.pana cand am cumparat 2 cutii si le-am cam mancat pe amandoua la un singur film :D
RăspundețiȘtergere:)) E cam perisulor să mănânci la film. Orice. Parcă ţi se dilată stomacul!
Ștergere*periculos! :))
Ștergere