luni, 23 aprilie 2012
Hotărâtă să nu mai judec oamenii. Şi, totuşi, nehotărâtă uneori. 
Pentru că unii îşi cer parcă porţia şi te imploră cu toată fiinţa lor 
să-i iei la puricat, să-i condamni, 
să-i invidiezi, să le plângi de milă, să-i compătimeşti. 
Să-i... ce vrei tu, numai să-i!
Etichete: ,

6 comentarii:

  1. Radu24 aprilie 2012 la 21:29

    asta-i camera cea nouă? Cu ce ai făcut panorama. Program dedicat sau lipire manuală poză-cu-poză?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ana Elisabeta24 aprilie 2012 la 22:05

    Asta-i! A lipit photoshopul cadrele, îmi place de el :P

    RăspundețiȘtergere
  3. Heartless Inc27 aprilie 2012 la 20:32

    Nu stiu de ce , in mintea mea erai localizata undeva in centru , undeva in pitorestile case de la Miorita :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Ana Elisabeta28 aprilie 2012 la 00:48

    Cine ştie... poate din cauză că am lucrat ani buni pe acolo :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Z.e24 mai 2012 la 14:24

    si eu m'am hotarat la un moment dat sa nu'i mai judec dar cum era peste puterile mele, am zis ca daca tot o fac, macar sa incerc sa'i judec corect, si cat mai obiectiv posibil

    poate nu conteaza daca ii judeci sau nu, dar conteaza cum alegi sa o faci si de ce

    RăspundețiȘtergere
  6. Ana Elisabeta24 mai 2012 la 21:19

    Şi ce îţi rămâne ţie la afacerea asta :) Măcar un exemplu de (ne)urmat

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)