Cu sufletul cât un Puric

luni, 2 aprilie 2012
N-ai să ştii niciodată ce legătură au un ied şi un telefon, Decebal şi Ţuţea, ţiganii, teatrul, poliţistul, ploaia, o sticlă de tărie, Sfântul Ghelasie şi James Bond, „Ceata lui Piţigoi”, lanţul de la bicicletă, comunismul şi cornuleţele. Ori n-ai să ştii CINE!
L-am cunoscut acum trei ani - când Angela mi-a dăruit „Omul frumos” şi „Cine suntem” - şi am rămas plăcut suprinsă de dragostea faţă de poporul român pe care o emană oriunde s-ar afla. L-am ascultat de câteva ori pe youtube, l-am urmărit la televizor şi l-am mai citit ocazional, fascinată de cuvintele simple cu care reuşeşte să trezească iubirea şi credinţa.
Dan Puric a lansat astăzi „Fii demn!” la Galaţi. Nu ca pe o carte, ci ca pe un îndemn adresat întregii suflări. Mi-am dat seama în ultima clipă că nu am cum să lipsesc, sau, mai bine spus, că nu mă pot lipsi de această prezenţă a lui. L-am ascultat pledând în favoarea unui popor român puternic, aici şi acum. L-am ascultat stârnind aplauze, râsete şi tăceri îndelungi. Am văzut de jur împrejur artişti, doctori, preoţi, studenţi şi profesori care nu au mai încăput în sală, care au rămas vreme de două ore în picioare şi l-au apaludat în faţa unui ecran pe omul Dan Puric - frumos şi demn.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu