*
În zi frumoasă şi liberă de primăvară m-am îndemnat să ies la aer, să merg pe Faleză ca să verific dacă e bună de ieşit cu rolele. Mor de dor! Cu căştile în urechi, mâinile în buzunare şi gândurile printre crengi gata să înmugurească am încercat să-mi strunesc paşii alerţi, obişnuiţi cu alergătura zilnică pe culoare, trepte şi străzi. Până la colţ îmi antrenasem deja vârfurile adidaşilor să pedaleze armonios în ritmul muzicii şi îmi programasem privirea să vizioneze imaginile care urmau să înlocuiască obişnuitele filme de uichend.
După colţ ştiam deja ce privelişte urmează: tranşeele ISPA. Munţi de pământ amestecat cu piatră, şanţuri pline se gunoaie aşteptând să-şi primească conductele în care o să ne băgăm noi ceva... când vor fi gata. Altceva decât ne băgăm acum. Să vă spun sincer, ador liniştea de la mine din cartier de când au închis circulaţia aici la vale. Nu mi-e dor nicidecum de sirene, claxoane şi de traficul infernal din pricina căruia nu reuşeam să traversez strada ca să duc gunoiul. Dar nici nu-s fană a prafului transportat de vânt în biblioteca mea, ca să mă plâng şi eu pietoana de ceva :P
Paşii mei începuseră să se împiedice de-ai altora care făceau deja cale-ntoarsă de la promenadă. Oameni de toate vârstele pe chipurile cărora se citeau bucuria, indiferenţa, manelismul, preocuparea, curiozitatea. A căror buze se mişcau în ritm de cuvânt ori se chirceau în semn de tăcere. Din ale căror guri se iveau dezgustătoare coji de seminţe scuipate în aer.
Mă apucă aşa o revoltă când îi văd cu pungi, pumni sau buzunare doldora de seminţe, mestecând sacadat şi azvârlindu-şi şmechereşte mizeria pe stradă. Îmi vine să le dau peste mână şi să le strig: tembelilor, viaţa nu este un continuu meci de fotbal! Nu trăiţi în tribune, nu huiduiţi după bunul plac şi nu scuipaţi unde vă arde. Nu puteţi avea pretenţia să locuiţi într-o ţară civilizată câtă vreme asociaţi plimbarea şi conversaţia cu mâncatul de... rahat. De semniţe, pardon. Nu vă puteţi afişa în public murdari la gură şi cu palmele înnegrite de sâmburii copţi pe care îi rumegaţi în schimbul ideilor care vă lipsesc cu desăvârşire.
Ştiu că adunătura mâncăcioşilor de semniţe nu citeşte bloguri şi nici măcar titlurile articolelor de pe cornete sau etichetele ambalajelor în care îşi cumpără materia primă care face obiectul mâncătoriei lor. Protestez în scris, înjur în gând şi mă ţin departe de odiosul obicei al românului de rând. De la coada rândului...
*poza e din Bucegi, la altitudine, unde aerul e rarefiat iar mârlănia e în toi
|
|
Da, sunt total de acord. Îmi amintesc de imaginea scârboasă la care am fost martor vineri în timp ce circulam cu un 102. Un porc ronţăia seminţe în cel mai urât mod posibil. Se îndopa cu o mână, şi păstra cojile pe buze, pentru a le scuipa pe toate jos când nu mai avea pe unde să bage sâmburii noi. Bineînţeles că atunci când a coborât erau milioane de coji pe jos, dar ce mai contează ...
RăspundețiȘtergereSuntem oameni...unii, alţii sunt .... ceva
=)) Criminal textul! Adevarul e ca, aceia pe fata carora se citeste manelismul, abunda in Galati :))
RăspundețiȘtergereP.S.: Poza nu se potriveste deloc cu textul. N-au auzit manelistii de seminte "de firma". O poza cu o baba care vinde "la pahar" era mai nimerita, sau cu un cornet cu seminte infecte, aruncat pe jos.
Hai baietii, hai baietii la seminte baietii :)))
Da, Monica, mi-am dat şi eu seama că nu am imaginea potrivită pentru povestea asta. O să-mi invit aparatul la pozat realităţile cotidiene. E sezonul potrivit!
RăspundețiȘtergere:) Nu suntem civilizati, cum am putea spune de Romania ca este o tara civilizata!!! Eu sunt foarte dezamagita de ce se intampla in jur!!!
RăspundețiȘtergereNici sa vreau nu pot sa te contrazic.
RăspundețiȘtergereP.S.Nu mai fi misandrie, Monica. E de ajuns ca ne tot faceti pe noi misogini.:))