RăPus

Ne-am mutat de la răsărit la apus. Ridicăm în fiecare seară storurile cât să-l zărim pe domnul Soare cum se strecoară printre coastele combinatului, croindu-şi drum către o altă noapte a noastră, către o altă zi a lui. Îl pândim timid prin perdele, peste creştetele monitoarelor, în reflexiile sângerii de pe perete. Şi tresărim la ultima-i sclipire ca şi cum ar fi prima sau ultima oară când îl vedem fugindu-ne de sub ochi.