Single da' bine

marți, 10 decembrie 2013
Când eşti single şi n-ai de gând să faci nimic în privinţa asta. E vreme de dilaila şi răsfăţ. De tunsori aiurite şi skinny jeans. De beţii neprogramate şi plecat în lume fără bagaj. De revăzut „Sex and the city” şi luat notiţe. 
Te îndrepţi nemăritată către pragul de treizeci şi-ţi ascunzi inelarul în locurile intens populate de neveste. Dacă pici în miezul unui interogatoriu, decretul se emite scurt şi categoric: c-ai să-ţi găseşti şi tu pe cineva până la treişcinci. Sau pân’ la patruzeci, în cel mai naşpa scenariu ever posibil. După ce vei fi divorţat deja de-o pisică şi doi papagali.
Când eşti liberă de orice nume de bărbat care să-ţi zumzăie persisitent în creier. Îţi vine greu să crezi c-ai să mai silabiseşti vreodată un altul, cu ochii daţi peste cap. Candidaţii la preşedinţia sufletului tău sunt eliminaţi încă de la început de campanie. Din varii motive mai mult sau mai puţin închipuite. Realitatea e cruntă şi sondajele ţin cu ea: nu mai există bărbaţi nefumători, cu simţul umorului şi iq-ul întreg, care să nu sforăie!
Păşeşti în vârful picioarelor pe lângă tipii boring, pe lângă relaţii care scârţâie, pe lângă foşti. Ca nu cumva hormonii dezlănţuiţi să-şi facă de lucru prin ogrăzi interzise. Risipeşti ocheade şi flirturi îndelung economisite. Fără să aştepţi roade. Zâmbeşti aiurea, oriunde, oricând. Cu pretenţia că e cel mai fain accesoriu pe care ţi-l asortezi. Doar în sinea ta râzi zgomotos: unde-ai umblat până acum, nebuno!?

4 comentarii:

  1. Uneori e bine, alteori singuratatea devine apasatoare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Singurătatea este apăsătoare mai mereu. Dar uneori e mai lejeră decât traiul lângă cineva...

      Ștergere
  2. Proverbul strămoşesc spunea: cine râde la urmă, râde mai bine şi mai zgomotos.

    Adică e uşor să râzi până când angajatorii decid să îl ia în locul tău pe Costel, care are familie şi copii. Sau să o promoveze pe Didina, care are un copil în plus.

    Sau când funcţionarii băncii îţi răspund că pentru credit nu se califică decât aceia căsătoriţi.

    Sau când gaborul te amendează pentru orice rahat mărunt, fiindcă au sunat vecinii ăia beţivi care au familie şi copil să te reclame. Iar pe ei se preface că nu îi aude când fac scandal.

    Iar dacă, Doamne fereşte, ajungi să faci vreun accident ca Huidu, o să afli de ce judecătoarea crede că unii trebuie să ia pedeapsa cu suspendare şi alţii nu.

    Din câte se vede, deţinătorii puterii ştiu să râdă, sau să îşi facă râs de tine, cum se spunea în Moldova lui Creangă, mai bine decât o burlăciţă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite că n-am privit treburile din vreunul dintre unghiurile astea. Şi ai mare dreptate cu ele, că asta e lumea în care trăim... Dar nu renunţ la afirmaţie şi nici nu mă mărit de dragul creditului care va veni :P

      Ștergere